The Lord of the Rings: The Rings of Power (Sezonul 2) – Faimoasa franciză fantasy se întoarce pe micul ecran cu o nouă poveste aproape de perfecțiune
The Lord of the Rings este una dintre cele mai bune și îndrăgite francize din toate timpurile, fiind compusă din nu mai puțin de 6 filme și un serial de televiziune, care aduc la viață povestea spectaculoasă a lui J.R.R. Tolkien, începută acum aproape un secol. Deși trilogia originală a lui Peter Jackson (King Kong) constituie una dintre cele mai importante capodopere cinematografice din toate timpurile, saga The Hobbit s-a bucurat doar de un succes moderat în rândurile fanilor, ceea ce a făcut ca franciza să se retragă de pe marele ecran pentru o perioadă. Toamna anului 2022, însă, ne-a readus pe meleagurile Pământului de Mijloc, serialul The Rings of Power creionând o poveste fascinantă, dar plină de controverse, petrecută cu câteva secole înainte de seria originală, iar 2024 ne aduce continuarea acelei povești, de această dată mult mai coerentă și mai bine structurată, punând în valoare lucrurile care au funcționat în trecut și corectând minusurile evidențiate în precedență pentru a da naștere unuia dintre cele mai bune proiecte ale anului.
Acțiunea sezonului 2 al serialului The Rings of Power are loc la puțin timp după finalul exploziv al sezonului anterior, în care Halbrand (Charlie Vickers) a fost demascat drept Sauron, Seniorul Întunericului, împingând-o pe Galadriel (Morfydd Clark) să demareze făurirea celor 3 Inele ale elfilor, alături de Elrond (Robert Aramayo) și Celebrimbor (Charles Edwards), lucru care a declanșat un șir de evenimente ce vor schimba destinul Pământului de Mijloc și al tuturor semințiilor care trăiesc pe toată întinderea sa. Având acces la noi surse de putere pentru a înfrunta întunericul lui Sauron, alianța elfilor se pregătește de război în noul sezon, luptând în același timp și cu puterea corupătoare a Inelelor, dar și cu apariția neașteptată a dușmanului lor în cetatea Eregion, cu o nouă înfățișare și o misiune la fel de periculoasă, precum și a armatei orcilor din Mordor, condusă de misteriosul Adar (Sam Hazeldine), ale cărui intenții și alianțe amenință să schimbe traiectoria războiului.
Problemele se țin lanț și în celelalte Regate, Elendil (Lloyd Owen) și Miriel (Cynthia Addai-Robinson) confruntându-se cu planurile machiavelice ale lui Ar-Pharazôn (Trystan Gravell), într-o urzeală bine pusă la punct de acesta pentru a obține mult râvnitul tron al Númenor-ului, iar Durin (Owain Arthur) și Disa (Sophia Nomvete) se luptă din răsputeri să mențină pacea în Khazad-dûm, locul de baștină al gnomilor, care se clatină din cauza deciziilor bătrânului rege Durin (Peter Mullan), susținute de o influență nefastă din exterior. De cealaltă parte a continentului, Străinul (Daniel Weyman), însoțit de hobiții Nori (Markella Kavenagh) și Poppy (Megan Richards), se aventurează în tărâmul deșertic al Rhûn-ului, acolo unde acesta speră să își dezvolte capacitățile de mag și să își descopere adevărata identitate, dar drumul lor îi aduce pe cei trei tovarăși de drum în conflict cu un nou antagonist și cu noi pățanii fascinante la capătul lumii.
După cum se poate observa, sezonul 2 al serialului The Rings of Power nu este unul foarte ușor de urmărit, nici măcar de cei familiari cu opera lui Tolkien, întrucât urmărește extrem de multe fire narative în paralel, care se contopesc unele cu altele în moduri surprinzătoare, completând o țesătură narativă desăvârșită și captivantă, punctată și de lirismul unic al replicilor scrise de Tolkien și reprodus cu fidelitate în acest proiect. Cu toate acestea, exact acest element este cel pe care producția îl controlează cel mai bine deoarece, în ciuda numărului mare de personaje, evenimente și mistere cu care publicul trebuie să țină pasul, scenariul este foarte bine structurat și echilibrat, lăsând fiecare poveste să se dezvolte natural, într-un ritm deloc alert și cu o direcție narativă clară încă de la debutul sezonului. Evenimente precum planul lui Sauron în Eregion, lupta pentru putere din Númenor, începutul declinului regatului Khazad-dûm sau identitatea Străinului sunt doar câteva dintre momentele excepționale pe care acest sezon le-a pregătit publicului, iar măiestria cu care toate aceste fire narative sunt puse cap la cap de echipa creativă fenomenală a proiectului ajută producția să se claseze printre cele mai bune eforturi cinematografice ale anului.
Este mai mult decât evident faptul că nu toate poveștile explorate în acest sezon sunt la fel de interesante și de bine compuse, precum cea a lui Nori și Poppy alături de poporul Stoor sau aventurile lui Isildur (Maxim Baldry) și Arondir (Ismael Cruz Cordova) prin Mordor, dar fiecare element narativ joacă un rol semnificativ în descrierea poveștii centrale a celor 8 episoade, adăugând câte o piesă esențială pentru a putea înțelege complexitatea și anvergura acestui puzzle cinematografic desăvârșit. Totodată, faptul că anumite povești și personaje sunt abandonate pentru câteva episoade în favoarea unor evenimente cu mai multă greutate și importanță nu face altceva decât să ridice mizele acelor elemente odată reintrate în prim plan și să crească anticiparea publicului cu privire la deznodământul acestora. Din fericire, nicio poveste nu rămâne nesoluționată până în finalul sezonului, acesta fiind extrem de satisfăcător atât pe plan narativ, cât și emoțional, un lucru nu foarte ușor de făcut având în vedere lucrurile enumerate mai sus, iar indiciile presărate de-a lungul ultimului episod cu privire la evenimentele care vor avea loc în viitor pun bazele unui sezon 3 absolut spectaculos din toate punctele de vedere.
La fel ca în primul sezon, spectacolul vizual din noile episoade este unul de cea mai bună calitate, folosind efecte speciale impresionante și o cinematografie/scenografie unice anul acesta pentru a da viață cu foarte mare acuratețe lumii fascinante create de Tolkien. Acest aspect este mai relevant ca oricând în a doua jumătate a sezonului, ultimele 2-3 episoade fiind dedicate aproape exclusiv asediului cetății Eregion, iar nivelul de producție al secvențelor de acțiune din cadrul acelui eveniment este inegalabil în ultimii ani, fiind mai mult caracteristic unui proiect cinematografic cu buget colosal. Deși totul se petrece într-o lume fantastică și într-un context greu de plasat într-o realitate cognoscibilă, efectele vizuale împletite cu cele practice adaugă o tușă de realism serialului, care ajută la imersiunea totală a privitorului în evenimentele desfășurate pe ecran și preia torța de la franciza Game of Thrones drept deschizător de drumuri pentru un nou mod de a spune povești spectaculoase și expansive și pe micul ecran, nu doar în cinematografe.
Desigur, ca orice produs care are o comunitate de fani imensă, controversele nu au ezitat să apară și în cazul acestui proiect, acestea fiind îndreptate preponderent asupra diversității distribuției serialului sau asupra deciziilor narative care deviază de la scrierile lui Tolkien. Referitor la membrii distribuției, diversitatea acestora nu este deloc una care să deranjeze in vreo privință, din contră, ajută la conturarea Pământului de Mijloc, surprinzând anumite aspecte pe care opera originală nu s-a concentrat (trebuie ținut cont și de perioada și contextul în care aceasta a fost scrisă, în comparație cu cea în care serialul este realizat) și de care era nevoie cu prisosință pentru a sublinia imensitatea universului lui Tolkien. În același timp, oricât de controversate sau inexplicabile ar fi unele decizii, precum aparenta poveste de dragoste dintre Galadriel și Elrond sau umanizarea lui Adar și a orcilor, acestea vin ca o completare creativă a evenimentelor petrecute printre rândurile scrise de Tolkien și nu fac altceva decât să reinterpreteze materialul sursă pentru a-l aduce în modernitate, nu doar de dragul de a strica ceva iubit de o lume întreagă.
Trecând la capitolul actorilor implicați în acest proiect, aceștia livrează în unanimitate performanțe actoricești fantastice, care dau viață universului lui Tolkien într-o manieră plină de respect și devotament. Surprinzător sau nu, Charlie Vickers (Medici) este actorul cu cea mai bună interpretare și cu cel mai mare impact din acest sezon, acesta creionând portretul lui Sauron cu foarte mare dibăcie și versatilitate artistică, reușind să surprindă caracterul amăgitor al antagonistului, care știe să își folosească atuurile fizice și retorica pentru a obține mereu ceea ce dorește. Înlocuind-o pe Galadriel drept personajul cu cea mai semnificativă prezență pe ecran de-a lungul sezonului, Sauron/Annatar poate fi considerat chiar protagonistul acestui sezon, publicul având acces la toate gândurile și planurile sale de a-l corupe pe Celebrimbror și a crea Inelele Puterii, iar acest lucru, susținut și de jocul actoricesc impecabil al lui Vickers, este uluitor și ajută publicul să cunoască psihologia unuia dintre cei mai mari antagoniști din literatura fantasy.
În același timp, Charles Edwards (The Crown), după o apariție limitată în primul sezon, se întoarce în noile episoade în pielea lui Celebrimbor cu mult mai mult impact, atrăgând simpatia și susținerea publicului cu interpretarea sa emoționantă a elfului făurar, ale cărui narcisism și trufie sunt exploatate de Sauron pentru a condamna Pământul de Mijloc la întuneric și ruină. Morfydd Clark (His Dark Materials) face și ea o treabă excelentă în rolul lui Galadriel, dar aportul ei în acest sezon este limitat și se rezumă în special la relația pe care o dezvoltă aceasta cu Inelul Puterii pe care îl poartă, precum și cu sentimentele de frustrare și obsesie pe care i le poartă lui Sauron, iar parcursul ei evolutiv este unul cu mare potențial, declanșând o tranziție viitoare de la războinica elfă implacabilă la liderul eteric al elfilor din seria originală. Robert Aramayo (Game of Thrones) și Benjamin Walker (Jessica Jones) se întorc și ei în rolurile lui Elrond și Gil-galad, de această dată cu mult mai multă substanță și importanță decât în sezonul anterior, iar interpretările celor doi actori fac dreptate bravurii și înțelepciunii cu care personajele lor au fost înzestrate de Tolkien.
Alte câteva performanțe notabile din acest sezon sunt cea a lui Owain Arthur (The One and Only Ivan), care face din nou o treabă excepțională în pielea lui Durin, un războinic gnom cu o voință de fier, dar un suflet de aur, precum și Peter Mullan (Westworld), care nu doar că are o prezență mai consistentă pe ecran decât în episoadele anterioare, ci adaugă noi veleități și straturi Regelui Durin, iar felul în care actorul interpretează spiritul corupt de putere și avariție al personajului său, ca urmare a influenței unui Inel al Puterii, este de-a dreptul fascinant și are un deznodământ emoționant. De asemenea, Daniel Weyman (Great Expectations) reușește să facă deliciul publicului de fiecare dată când apare pe ecran, creionând portretul unui personaj în căutarea propriei identități, iar dezvăluirea acesteia din ultimul episod este pe cât de previzibilă, pe atât de spectaculoasă, susținută și de jocul actoricesc memorabil al actorului britanic.
Din păcate, actori care s-au făcut remarcați în primul sezon, precum Lloyd Owen (The Young Indiana Jones Chronicles), Ismael Cruz Cordova (Guillermo del Toro’s Cabinet of Curiosities), Markella Kavenagh (My First Summer) sau Maxim Baldry (Rome) nu au foarte multe lucruri de făcut în acest sezon și sunt plasați în anumite contexte nu foarte interesante sau importante pentru tabloul narativ general al sezonului, dar jocul lor actoricesc rămâne la cel mai înalt nivel atunci când contează. Referitor la noile adiții, Sam Hazeldine (Knightfall), noul interpret al lui Adar, face o treabă mai mult decât onorabilă în rolul războinicului uruk, iar parcursul său evolutiv este nuanțat și captivant, iar Ciarán Hinds (Game of Thrones) conturează un nou tip de antagonist, amenințător și cu foarte multă influență, dar personajul său rămâne în continuare învăluit în mister, lucru care nu îi permite momentan actorului să își arate talentul artistic.
După ce trilogia The Hobbit a debutat acum mai bine de un deceniu cu încasări record, dar cu recenzii nu foarte călduroase din partea fanilor, franciza The Lord of the Rings părea să își fi pierdut din popularitate și relevanță, în special după ce fenomenul Game of Thrones a acaparat întreaga lume a cinematografiei și a fanilor poveștilor fantasy. Din fericire, serialul The Rings of Power, oricât de controversat ar vrea unii să îl considere, continuă seria de victorii ale francizei cu o poveste spectaculoasă și expansivă, un nivel calitativ superior în ceea ce privește efectele vizuale, cinematografia/scenografia și aranjamentul muzical, performanțe actoricești fenomenale și o direcție regizorală clară, venind cu un suflu nou și o abordare impresionantă, care pictează în culori noi tabloul narativ impresionant al universului lui Tolkien.
Evaluare
- Actorie – 5/5
- Poveste – 5/5
- Regie – 5/5
- Scenariu – 5/5
- Imagine – 5/5
- Entertainment Value – 5/5
Scor Final – 5/5
Minunat!