Hellboy: The Crooked Man – Eroul de benzi desenate se întoarce pe marele ecran cu un film dezamăgitor din toate punctele de vedere
În afară de faimoșii supereroi creați în paginile benzilor desenate Marvel și DC, există o sumedenie de alte benzI desenate de nișă cu alți supereroi mai puțin cunoscuți, dar la fel de interesanți și care nu se bucură de aceeași popularitate ca și contemporanii lor. Totuși, eroul demonic Hellboy, creat de Mike Mignola într-o serie de benzi desenate publicate de Dark Horse Comics, a reușit să pătrundă cu succes în mainstream, odată cu apariția dilogiei de filme regizată de Guillermo del Toro (Nightmare Alley) la începutul anilor 2000, dar prezența sa în mentalul colectiv a dispărut la fel de repede, din cauza unor proiecte succesive nu foarte bine realizate. După eșecul cinematografic de acum 5 ani, anul 2024 ne aduce filmul Hellboy: The Crooked Man, adaptare a seriei de benzi desenate cu același nume, care dezamăgește din toate punctele de vedere și se descrie ca fiind unul dintre cele mai slab realizate proiecte ale anului.
Hellboy: The Crooked Man urmărește aventurile supereroului titular la sfârșitul anilor 1950, atunci când primește misiunea de a transporta un pachet misterios printr-o zonă rurală din Munții Apalași. După ce entitatea supranaturală captivă în pachet reușește să scape, Hellboy (Jack Kesy) și Bobbie Jo Song (Adeline Rudolph), o agentă debutantă a Biroului de Cercetare și Apărare Paranormală, descoperă o comunitate stranie și îndelung bântuită de un sobor de vrăjitoare, iar misiunea lor capătă o turnură complet nouă, atunci când protagonistul află că liderul acestora este maleficul The Crooked Man, un demon care a contribuit masiv la un eveniment tragic din trecutul acestuia. Fiind prins între dorința de a-și duce sarcina originală la bun sfârșit și setea de răzbunare împotriva demonului, Hellboy este nevoit să ia o serie de decizii importante și să se lase ajutat de noii săi aliați pentru a salva lumea de mai mult de o singură amenințare supranaturală și a face pace cu trecutul său tumultos, învăluit în mister și ezoterism.
Singurul aspect oarecum pozitiv al filmului este acela că urmărește cu fidelitate liniile narative trasate în materialul sursă, adaptând aproape integral seria de benzi desenate cu același nume, fără a lăsa loc de alte fire narative adiacente, care să distragă atenția de la conflictul central al poveștii. Din păcate, tocmai acest lucru lucrează în defavoarea peliculei deoarece această fidelitate extremă îngrădește imaginația echipei creative, demonstrând că, nu în toate cazurile, ceea ce este ilustrat în paginile unei benzi desenate este și potrivit de a fi adus la viață într-o adaptare cinematografică sub forma sa originală. Nici la celelalte capitole tehnice, producția nu se prezintă mai bine, montajul fiind extrem de slab realizat, cu numeroase tăieturi bruște, care întrerup ritmul și așa haotic al filmului într-o manieră aproape amatoricească, iar efectele speciale de o calitate îndoielnică (în special cele folosite pentru a da viață diferitelor obstacole supranaturale cu care eroul se confruntă) completează acest tablou cinematografic deosebit de slab realizat.
Pe lângă problemele narative și regizorale, producția dezamăgește și din punct de vedere al secvențelor de acțiune, acestea fiind neobișnuit de slab implementate pe tot parcursul filmului, iar coregrafiile de luptă uimesc nu doar prin lipsa de naturalețe și cursivitate, ci și prin absurditatea cu care acestea sunt puse în scenă și executate de actori. Referitor la deznodământul peliculei, acesta este unul extrem de grăbit și lipsit de orice fel de emoție sau logică, subliniind, încă o dată, faptul că felul în care materialul sursă a fost abordat nu a fost nici pe departe unul potrivit, transformând povestea dintr-o aventură terifiantă într-un joc de rol cu buget limitat. La nivelul performanțelor actoricești, Jack Kesy (The Strain) este singurul demn de a fi menționat, oferind o interpretare mult mai vulnerabilă și melancolică a amenințătorului supererou, în timp ce Jefferson White (Yellowstone) și Adeline Rudolph (Chilling Adventures of Sabrina) livrează performanțe stereotipice și lipsite de credibilitate.
În mod absolut dezamăgitor, se pare că, în afară de dilogia lui del Toro, fanii supereroului Hellboy nu se pot bucura de o adaptare cinematografică adecvată a poveștilor extraordinare trăite de acesta în paginile benzilor desenate. Limitat din cauza unui buget infim, proiectul Hellboy: The Crooked Man este unul dintre cele mai dezamăgitoare filme ale anului 2024, construind o poveste fidelă materialului sursă, dar care nu este suficient de bine conturată pentru a fi potrivită mediului cinematografic, plină de performanțe actoricești mediocre, scene de acțiune deplorabile și efecte vizuale de o calitate îndoielnică, un tot unitar deosebit de slab realizat, care pune o pată neagră pe eventualul viitor al supereroului pe marele ecran.
Evaluare
- Actorie – 1/5
- Poveste – 2/5
- Regie – 1/5
- Scenariu – 1/5
- Imagine – 1/5
- Entertainment Value – 2/5
Scor Final – 1/5










