Eyes of Wakanda (Recenzie) – O antologie cu un limbaj vizual fluid și o direcție narativă intrigantă extinde universul uneia dintre cele mai interesante lumi ficționale Marvel

by Alex Haulică · 4 august 2025

Filmul Black Panther, scris și regizat de Ryan Coogler (Sinners), reprezintă una dintre puținele producții cu supereroi care, pe lângă o aventură spectaculoasă și un carusel de emoții palpitant, aduce în fața publicului larg o poveste cu un substrat tematic bogat și adânc înrădăcinat în cultura afro-americană, devenind cu timpul un adevărat fenomen socio-cultural și demonstrând relevanța poveștilor de acest gen într-un context cinematografic din ce în ce mai aglomerat și mai omogen. Așadar, după ce anul 2022 ne-a oferit o incursiune și mai profundă în universul uneia dintre cele mai vibrante lumi ficționale Marvel prin intermediul peliculei Black Panther: Wakanda Forever, vara anului 2025 continuă această expansiune fascinantă prin ochii aceluiași creator, miniseria Eyes of Wakanda descriindu-se drept o antologie animată surprinzător de bună, susținută de un limbaj vizual fluid, o direcție narativă intrigantă și performanțe vocale memorabile, un ansamblu de elemente care nu trebuie ratat de fanii devotați ai acestui univers vast, chiar dacă nu este neapărat unul dintre cele mai puternice sau influente proiecte Marvel din ultima vreme.

Eyes of Wakanda urmărește povestea Regatului Wakanda în mai multe momente importante din istoria lumii și a eroilor mai mult sau mai puțin cunoscuți care au luptat pentru libertatea și autonomia ținutului lor natal, unii cu riscul vieții și al compromiterii de sine, iar alții din nevoia de a-și găsi izbăvirea sau faima mult dorite. Astfel, fiind însărcinați să caute o serie de artefacte furate din vistieria regală, membrii ordinului Hatut Zaraze, ramura de contraspionaj a armatei wakandeze, pornesc în aventuri care mai de care mai primejdioase și mai complicate pentru a-și demonstra loialitatea față de casa lor, dar și față de idealurile lor, însă atunci când soarta Wakandei este pusă în pericol de apariția unor inamici veniți atât din afara societății africane, cât și din interiorul acesteia, războinicii Noni (Winnie Harlow), B’kai (Larry Herron), Basha (Jacques Colimon), Tafari (Zeke Alton) și Kuda (Steve Touissant) trebuie să onoreze numele tărâmului pe care îl reprezintă cu mândrie și să facă pace cu trecutul lor pentru a putea salva viitorul misteriosului Regat din mâinile celor care i-au pus gând rău de-a lungul secolelor și legendelor.

Având în vedere faptul că acest proiect animat a fost anunțat încă din fază incipientă că va fi structurat sub forma unei antologii limitate, în care fiecare episod este plasat într-o altă perioadă de timp din istoria lumii (Creta minoică a anilor 1260 î.Hr., Războiul Troian din anii 1200 î.Hr., China Imperială a secolului al XV-lea sau Războiul Anglo-Zanzibar din 1896) și urmărește poveștile de viață ale câte unui războinic Hatut Zaraze diferit, impactul acestuia asupra macronarativei MCU este unul minim, iar asta i-ar putea face pe unii potențiali privitori să ignore complet această producție, fiind aproape irelevantă pentru evenimentele multiversale lansate recent și destinată unei nișe relativ restrânse a publicului Marvel fidel. Cu toate acestea, serialul Eyes of Wakanda nu este unul lipsit de valoare sau farmec, scopul său unic fiind acela de a extinde universul tărâmului titular și de a explora trecutul celor care au luptat în numele acestuia, iar, din acest punct de vedere, antologia livrează tot ceea ce și-a propus într-o manieră inedită, oferind privitorilor șansa unică de a înțelege mai bine cultura wakandeză și rescriind istoria în moduri intrigante pentru a reda perspectiva wakandeză asupra lumii aflate în afara granițelor sale.

Prin urmare, ideea de a împărți această poveste în patru episoade distincte, fiecare cu o durată de aproximativ 25-30 de minute, s-a dovedit a fi una deosebit de inspirată, echipa creativă a proiectului reușind să construiască un tablou narativ general nu foarte vast sau complex, dar care să pună în valoare spiritul distinctiv al acestui microunivers Marvel, traversând mai multe genuri cinematografice (thriller cu spioni, dramă de război, filme cu jafuri sau aventuri science-fiction) și epoci istorice pentru a aduce mereu ceva nou și imprevizibil în fața publicului, chiar și cu riscul de a-i aliena pe cei în căutare de o poveste mult mai coerentă și mai bine închegată decât cea curentă, care nu are un deznodământ atât de satisfăcător precum ar fi trebuit, în ciuda unor dezvăluiri șocante de ultim moment care rescriu istoria francizei MCU în moduri neașteptate. Din fericire, producția se laudă cu un stil de animație impresionant, inspirat din fluiditatea compozițională și cromatica vibrantă a contemporanilor săi, dar care păstrează intactă integritatea acestei lumi fascinante, împletind teme și simboluri tribale cu aspecte tehnologice afro-futuriste pentru a defini un nou limbaj vizual descriptiv al Regatului Wakanda și a societății sale.

Ultimul capitol unde serialul Eyes of Wakanda se prezintă onorabil este cel al performanțelor vocale, acestea fiind livrate de o distribuție mai mult sau mai puțin cunoscută, dar capabilă să transmită cu mare credibilitate emoțiile contrastante ale personajelor într-un timp limitat. Prin urmare, Winnie Harlow este probabil cea mai memorabilă prezență din acest proiect, războinica Noni, o membră a ordinului Dora Milaje căzută în dizgrație, dar pregătită să facă orice pentru a-și repara reputația, fiind protagonista cu cel mai interesant parcurs evolutiv și personajul cu cele mai spectaculoase secvențe de luptă din acest proiect, iar Jacques Colimon (The Society) și Steve Toussaint (House of the Dragon) se fac și ei remarcați în rolurile Basha și Kuda, doi dintre cei mai carismatici și temerari membri ai ordinului Hatut Zaraze, însă ale căror metode de lucru neconvenționale le aduc mai multe necazuri decât succese. Totodată, Cress Williams (Black Lighting) merită măcar a fi menționat pentru performanța vocală impecabilă pe care o livrează în pielea personajului Nkati/The Lion, unul dintre antagoniștii centrali ai proiectului și o forță aparent imbatabilă care pune la îndoială superioritatea morală a poporului wakandez, în timp ce Jona Xiao (Raya and the Last Dragon) strălucește în rolul lui Jorani, prima războinică Iron Fist din universul MCU și una dintre cele mai dinamice și expresive prezențe din această distribuție numeroasă.

Într-un context cinematografic volatil, în care producțiile cu supereroi sunt din ce în ce mai criticate pentru abordările șablonarde de care uzitează în mod frecvent, dar și pentru lipsa de relevanță cu care se confruntă într-o lume în perpetuă schimbare, devine aproape imposibil ca vocile creative care își oferă talentul în slujba acestui gen popular să mai poată găsi ceva nou sau inovativ, darămite ceva care să recâștige atenția publicului pierdut și să demonstreze încă o dată puterea de netăgăduit a poveștilor cu supereroi. Din acest motiv, serialul Eyes of Wakanda, una dintre cele mai inedite adiții ale francizei MCU, a debutat în această vară fără prea multă vâlvă, deși producția animată se laudă cu o direcție narativă intrigantă, un limbaj vizual impresionant și performanțe vocale onorabile, ceea ce pune sub semnul întrebării eventualele încercări viitoare ale arhitecților proiectului transmediatic de a extinde acest univers într-o formă similară, chiar dacă modul de prezentare îndrăzneț folosit merită apreciat pentru felul în care adaugă contur uneia dintre cele mai interesante și vibrante lumi ficționale create vreodată în benzile desenate Marvel.