Dexter: Resurrection (Recenzie) – Un sezon de televiziune surprinzător de perfect continuă în mod spectaculos aventurile unuia dintre cei mai îndrăgiți justițiari ai cinematografiei moderne
Din galeria platformelor de streaming care livrează în mod constant conținut cinematografic de calitate, deși nu sunt atât de cunoscute pe plan global ca ceilalți rivali ai lor, platforma Showtime (devenită ulterior Paramount+ with Showtime) rămâne în continuare un nume marcant în această industrie, iar unul dintre primele și cele mai de succes proiecte de televiziune ale sale este nimeni altul decât Dexter, inspirat din seria de romane cu același nume scrisă de Jeff Lindsay, o dramă polițistă atipică, dar care a adus un suflu nou într-un domeniu guvernat de șabloane și stereotipuri. După un parcurs pe cât de spectaculos, pe atât de controversat pe micile ecrane, serialul Dexter a ajuns la final în anul 2013, dar aventurile antieroului eponim nu s-au încheiat în acel moment, deschizând porțile unei adevărate francize care cuprinde până în prezent încă două spinoff-uri cel puțin la fel de intrigante, respectiv Dexter: New Blood și Dexter: Original Sin, dar care au suferit mai mult sau mai puțin din cauza acelorași probleme imputate seriei originale. Din fericire, vara anului 2025 ne aduce următorul capitol al acestui proiect expansiv, serialul Dexter: Resurrection oferind fanilor o surpriză neașteptat de plăcută și continuând povestea justițiarului titular într-un mod mai mult decât perfect, ceea ce a ajutat mult așteptata producție să se facă remarcată drept unul dintre cele mai bune seriale de streaming ale anului acesta, dar și unul dintre cele mai puternice sezoane de televiziune din întreaga franciză.
Dexter: Resurrection urmărește povestea lui Dexter Morgan (Michael C. Hall) după ce fiul său Harrison (Jack Alcott) l-a împușcat mortal la finalul serialului New Blood, însă destinul pare să fi avut alte gânduri pentru alunecosul protagonist, iar, după câteva întâlniri revelatoare cu fantomele trecutului său sângeros, acesta se trezește pe un pat de spital din orașul Iron Lake, pregătit să se confrunte cu consecințele acțiunilor sale recente, dar și cu apariția detectivului Angel Batista (David Zayas), bunul său prieten dintr-o viață anterioară, dar care acum dorește să îl aducă în fața justiției pentru faptele sale atroce. Reușind să scape din nou din calea autorităților, Dexter pornește pe urmele fiului său cu speranța reînnoită de a începe un nou capitol alături de acesta, însă drumurile sale îl conduc până în aglomeratul New York City, acolo unde pornirile sale virulente îl aduc în atenția lui Leon Prater (Peter Dinklage), liderul miliardar al unei cabale formate din cei mai infami criminali în serie ai orașului, iar asta îi complică semnificativ viața protagonistului nostru, care descoperă în prealabil că Harrison este suspectul principal în cazul unei crime misterioase înfăptuite la locul său de muncă. Așadar, dornic să își salveze unicul copil din ghearele justiției pentru a-și răscumpăra greșelile din trecut, dar și de a-i opri pe Prater și pe aliații săi înainte de a face noi victime, Dexter se află față în față cu cea mai mare provocare a vieții lui, iar singura modalitate de a izbăvi pare a fi aceea de a-și lăsa din nou latura întunecată să preia controlul.
După ce atât serialul Dexter, cât și proiectul New Blood au avut finaluri care au divizat opinia publică la vremea respectivă, iar producția Original Sin a făcut o călătorie în trecut pentru a recontextualiza macronarativa în moduri admirabile, vestea că serialul Resurrection va continua aventurile justițiarului titular dincolo de sfârșitul său aparent definitiv a fost privită cu scepticism de fanii seriei, însă puțină lume s-ar fi așteptat ca nivelul calitativ al ultimului serial din această franciză să fie atât de ridicat, ceea ce transformă nou lansatul proiect de televiziune într-una dintre cele mai mari și mai frumoase surprize ale anului 2025, tocmai în momentul critic în care părea că întreaga serie și-a pierdut strălucirea și relevanța de odinioară. Astfel, ideea de a-l aduce înapoi pe Clyde Phillips în echipa creativă a serialului a fost o lovitură de geniu care a readus franciza pe culmile de odinioară, iar asta se datorează în principal felului extraordinar de eficient în care acesta și colaboratorii săi au reușit să construiască un tablou narativ deosebit de complex și de multistratificat, concentrat atât pe aventurile newyorkeze ale lui Dexter, cât și pe eforturile lui Harrison de a scăpa de sub lupa autorităților, găsind un echilibru perfect între toate poveștile dezvoltate, dar fără a pierde din vedere în niciun moment esența acestei experiențe cinematografice memorabile, și anume nevoia intrinsecă a lui Dexter de a face pace între latura sa întunecată și cea binevoitoare pentru a renaște din cenușa trecutului cu un scop nou și o abordare diferită, însă împachetată în același ambalaj grotesc de violent și intens din punct de vedere psiho-emoțional.
În mod absolut evident, încercarea de a găsi un echilibru optim între cele două fire narative principale enumerate deja, precum și între acestea și o serie de alte povești adiacente care adaugă contur și substanță narativei elaborate (încercările lui Batista de a-l prinde pe Dexter, relația dintre protagonist și noua sa familie adoptivă sau planurile de viitor ale lui Harrison), reprezintă în sine o misiune greu de controlat și de implementat cu succes de-a lungul unui sezon format din 10 episoade, însă niciun moment nu este irosit dintr-o nevoie superficială de a dilua experiența, din contră, fiecare interacțiune tensionată, conflict dramatic sau răsturnare de situație șocantă este pusă în scenă în așa fel încât să nu încetinească ritmul alert al serialului și să adauge plus valoare unei incursiuni spectaculoase prin cele mai luxoase unghere ale orașului New York, dar și prin cele mai tenebroase/misterioase colțuri ale minții umane (episoadele 4 și 9 merită o mențiune specială pentru că sunt unele dintre cele mai bune ale anului). Mai mult decât atât, structura inedită a serialului a contribuit enorm la completarea acestui tablou fantastic, partea incipientă a sezonului încheind capitolele controversate din trecut pentru a pune bazele unui nou început, cea mediană urmărind confruntările episodice dintre Dexter și ceilalți criminali în serie, iar cea finală fiind dedicată unei concluzii pe cât de tragică și de subversivă, pe atât de puternică și de satisfăcătoare pe toate planurile, desăvârșind astfel o narativă lipsită de vreun cusur, a cărei genialitate nu poate fi cuprinsă în cuvinte puține, ci trebuie experimentată pentru a putea fi apreciată pe deplin.
Desigur, niciuna dintre deciziile creative luate de-a lungul serialului nu vor fi lipsite de critici sau controverse, în special una de ultim moment care va diviza din nou publicul, dar care reprezintă exact elementul conturbator ambițios de care acest proiect temerar avea nevoie pentru a ieși din tiparele standard ale predecesorilor săi direcți și a aduce un suflu revigorant unei francize care părea că plutește în derivă de la o vreme încoace, însă acest caracter polarizant a făcut mereu parte din aventurile lui Dexter Morgan pe micul ecran și asta nu face decât să reliefeze încă o dată puterea și impactul unei producții care își cunoaște atuurile și neajunsurile, dar se folosește de acestea în cele mai imprevizibile moduri posibile pentru a atrage publicul larg în vâltoarea coruptibilă a unuia dintre cei mai îndrăgiți justițiari ai cinematografiei moderne. De asemenea, un aspect mai mult decât definitoriu care completează această experiență se referă la modul deja emblematic în care narațiunea interioară a lui Dexter oferă publicului o perspectivă duală asupra tuturor evenimentelor desfășurate pe ecran, dar punctată la final de o interacțiune directă între protagonist și privitori care nuanțează cu măiestrie renașterea morală a acestuia și ambiguizează viitorul francizei în așa fel încât fanii să își dorească o continuare a narativei dincolo de această rezoluție remarcabilă, dar și să se teamă de eventualele consecințe ale năzuinței lor, transmițând un mesaj metatextual care adaugă o nouă dimensiune extraordinară unui proiect de televiziune care transcende genuri, stereotipuri și moravuri pentru a obține laurii succesului mult așteptați.
Ultimul capitol unde producția Dexter: Resurrection strălucește în mod deosebit este cel al performanțelor actoricești, acestea fiind livrate de una dintre cele mai numeroase și mai talentate distribuții ale ultimului an, fiecare interpret în parte livrând performanțe memorabile în momentele dinamice ale serialului, dar și credibile în cele de vulnerabilitate ale personajelor lor, indiferent de mărimea rolului sau de impactul general al acestuia asupra poveștii în sine. Fără doar și poate, Dexter Morgan este rolul care îi va defini întreaga carieră a uimitorului Michael C. Hall (Six Feet Under), carismaticul actor petrecându-și ultimele două decenii în pielea justițiarului titular, dar găsind mereu noi valențe și noi laturi ale acestuia pe care să le exploreze în maniera sa unică, chiar și atunci când circumstanțele problematice în care se află antieroul îl provoacă pe interpret să își testeze limitele talentului său incontestabil. Ajuns în pragul morții și dornic de a face pace cu trecutul pentru prima oară în viața sa, Dexter se avântă de această dată într-o călătorie care îi va schimba percepția despre existența sa nefericită, marcată de violență excesivă și traume emoționale, dar și despre complexitatea morală care i-a caracterizat misiunea nobilă până în prezent, iar asta îi oferă lui Hall oportunitatea de a explora în premieră psihologia acestui personaj în raport cu consecințele dramatice ale acțiunilor sale anterioare și de a livra una dintre cele mai puternice, sensibile, înspăimântătoare și seducătoare performanțe ale sale din toate timpurile.
De cealaltă parte, Jack Alcott (Poker Face) face o treabă excelentă în rolul lui Harrison Morgan, acesta având un parcurs evolutiv intrigant, oglindit în cel al tatălui său, dar privit dintr-o perspectivă răsturnată, ceea ce face ca prezența tânărului protagonist în viața lui Dexter să devină elementul crucial de care acesta avea nevoie pentru a scăpa de întunericul care i-a acaparat întreaga viață, însă contribuția sa nu se limitează doar la acest aspect, ci ajută la conturarea portretului moral al unui adolescent care alege să își canalizeze traumele din trecut pentru a lupta de partea binelui, fără a se lăsa copleșit de moștenirea monstruoasă a părintelui său, chiar și atunci când anumite circumstanțe speciale îl aduc pe marginea prăpastiei și în mrejele unor demoni de nestăvilit. În același timp, David Zayas (The Bear) revine pe micile ecrane în pielea detectivului Angel Batista cu aceeași vivacitate și tenacitate cu care ne-a obișnuit deja, însă acum umbrită de experiențele de viață tragice prin care a trecut și în spatele cărora se află bărbatul pe care îl considerase odinioară prieten, iar asta face ca aventura newyorkeză a acestuia să fie guvernată de o nevoie autodistructivă de a-și face dreptate pe cont propriu, însă parcursul său ia numeroase turnuri neașteptate și are un deznodământ simbolic nu doar pentru momentele memorabile petrecute în compania exuberantului actor/ personaj, ci și pentru moștenirea cinematografică a seriei originale, încheind în cel mai emoționant mod posibil o buclă narativă care merita o rezoluție atât de solemnă.
Referitor la ceilalți membri care fac parte din această distribuție, Peter Dinklage (Wicked) fură toată lumina reflectoarelor în rolul lui Leon Prater, antagonistul central al sezonului și un admirator înfocat al celor mai notorii criminali în serie contemporani, care îi oferă lui Dexter un adversar pe măsura capacităților sale intelectuale, dar și o oglindă în care îi sunt reflectate cele mai groaznice fațete ale personalității sale, iar cameleonicul actor livrează o nouă performanță iconică care îi dovedește încă o dată capacitatea de a creiona personaje detestabile, dar tulburător de captivante. Totodată, Uma Thurman (The Old Guard 2) are o contribuție relativ limitată în rolul intransigentei Charley, dar profită de fiecare moment în care apare pentru a-și pune în valoare stoicismul său particular și calitățile fizice indubitabile, în timp ce Krysten Ritter (Sonic the Heghehog 3) și David Dastmalchian (Murderbot) se fac remarcați în mod deosebit în rolurile criminalilor Lady Vengeance și Gemini, care îl provoacă pe Dexter să gândească în afara zonei sale de confort și se dovedesc a fi unii dintre cei mai abili rivali ai acestuia de până acum, iar Neil Patrick Harris (The Matrix Resurrections), Marc Menchaca (The Big Cigar) și Eric Stonestreet (The Secret Life of Pets) completează această garnitură actoricească din postura celorlaltor obstacole (in)umane pe care Dexter le are de înfruntat pentru a-și găsi liniștea, iar cei trei interpreți reușesc să câștige simpatia/disprețul publicului în ciuda timpului scurt petrecut pe ecran.
Deși serialul Dexter a ajuns la final acum mai bine de 12 ani, deznodământul aspru criticat al proiectului original nu a oprit ambițiile platformei Showtime de a extinde acest univers de-a lungul altor câteva proiecte succesive, iar asta a dat naștere serialelor New Blood și Original Sin, care au explorat alte dimensiuni intrigante ale poveștii antieroului titular, dar nu au reușit să obțină aprecierea și susținerea predecesorului lor, fie din cauza unor decizii creative neinspirate, fie din cauza unor factori externi dezamăgitori. Din fericire, dacă celelalte proiecte nu s-au bucurat de un parcurs longeviv sau victorios, serialul Dexter: Resurrection vine în siajul nesigur al acestora pentru a se face remarcat drept cel mai bun și mai popular spinoff al acestei francize în continuă evoluție, mult așteptata producție oferind fanilor o nouă incursiune perfectă în psihologia unui criminal în serie cu veleități de justițiar antieroic, formată dintr-o poveste complexă, o abordare revigorantă, o direcție generală coerentă și o distribuție remarcabilă, care nu doar că a sfidat toate așteptările unui public polarizat pe drumul său spre succes, ci a transformat revenirea lui Dexter Morgan pe micile ecrane într-o experiență cinematografică de neuitat/neratat, mai mult decât meritorie de a fi plasată în galeria celor mai puternice proiecte de televiziune ale anului 2025.
Evaluare serial DEXTER: RESURRECTION
- Actorie – 5/5
- Poveste – 5/5
- Regie – 5/5
- Scenariu – 5/5
- Imagine – 5/5
- Entertainment Value – 5/5