Task (Recenzie) – Un masterclass despre tensiune și suspans, adus la rang de artă modernă cu ajutorul unei abordări subversive și a unor performanțe spectaculoase

by Alex Haulică · Published 3 noiembrie 2025 · Updated 3 noiembrie 2025

Postul de televiziune HBO a fost, este și va rămâne pentru totdeauna locul unde arta cinematografică excelează din toate punctele de vedere, fiind destinația favorită a cinefililor de pretutindeni, având o reputație inegalabilă în ultimii 25 de ani și lăudându-se cu un catalog impresionant de producții care mai de care mai variate și mai spectaculoase, precum Game of Thrones, The Sopranos, Band of Brothers sau Succession. Din fericire, spre deosebire de alți contemporani ai săi, nivelul calitativ al producțiilor HBO (și ulterior ale platformei HBO Max) a rămas la fel de elevat ca în trecut, iar colaborarea cu Brad Ingelsby (The Lost Bus) a dat dovadă de acest lucru mai bine ca oricând, prima dată în primăvara anului 2021, în care serialul polițist Mare of Easttown a luat prin surprindere pe toată lumea cu o abordare revigorantă, un mister central inedit și o performanță centrală iconică, și a doua oară în toamna anului acesta, proiectul Task făcându-se remarcat drept un mastercalss despre tensiune și suspans, susținut de o abordare subversivă, o distribuție remarcabilă și o regie impecabilă, care aduce la rangul de artă o poveste clasică și o transformă nu doar într-una dintre cele mai puternice producții de televiziune ale anului 2025, ci și într-unul dintre cele mai bune, complexe și memorabile seriale ale acestui deceniu.

Task urmărește povestea lui Tom Brandis (Mark Ruffalo), un fost preot catolic și agent FBI retras din activitate în urma unei tragedii de familie devastatoare, care se vede nevoit să revină pe teren pentru a conduce o unitate operațională specială, formată din detectivul Anthony Grasso (Fabien Frankel), sergentul Aleah Clinton (Thuso Mbedu) și ofițerul Lizzie Stover (Alison Oliver), însărcinată să investigheze o serie de jafuri de locuințe care a tulburat comunitatea din Philadelphia, dar a căror autori mascați par a fi imposibil de găsit de către forțele de ordine obișnuite. În același timp, Robbie Predergrast (Tom Pelphrey), un agent de salubritate cu o viață personală complicată și liderul grupării infracționale care se află în spatele misterioaselor jafuri, pune la cale împreună cu prietenul său Cliff (Raúl Castillo) o ultimă lovitură, însă, atunci când planul său ia o întorsătură dramatică, iar consecințele deciziilor sale amenință să ruineze viețile tuturor celor implicați în poveste, acesta trebuie să scape atât din calea lui Tom și a unității sale, cât și din mâinile unui club de motocicliști cu legături criminale, declanșând astfel o cursă contra timp plină de adrenalină și suspans, la capătul căreia întreaga comunitate va suferi o serie de schimbări drastice, ale căror repercusiuni îi provoacă pe cei doi protagoniști să se confrunte cu fantomele trecutului lor pentru a-și găsi libertatea și izbăvirea mult căutate, dar greu obținute.

Având în vedere că serialul său precedent Mare of Easttown a dobândit un renume de invidiat în zona proiectelor murder mystery, răsturnând toate convențiile acestui gen deosebit de popular așa cum puține alte exemple au reușit de-a lungul timpului, era clar că și următoarea producție marca Brad Ingelsby se va ridica cel puțin la același nivel calitativ superior, dar nu multă lume și-ar fi închipuit că serialul Task va înlocui narativa clasică de tip „whodunit” (făptașul este necunoscut până la sfârșit, iar publicul descoperă straturile misterului în ritmul protagonistului) cu cea de tip „howcatchem” (făptașul este cunoscut de la bun început, iar publicul urmărește atât partea sa de poveste, cât și cea a autorităților), folosind o abordare pe cât de subversivă și revigorantă, pe atât de neconvențională și riscantă pentru a se juca cu așteptările publicului, dar și cu regulile clasice ale genului în cele mai spectaculoase moduri posibile. Astfel, urmărind încă din primul episod evenimentele desfășurate pe ecran dintr-o perspectivă duală (cea a oamenilor legii, reprezentată de Tom Brandis și unitatea lui, și cea a infractorilor, întruchipată de Robbie și grupul Dark Hearts), producția HBO se distinge față de ceilalți contemporani ai săi prin felul inedit în care le oferă privitorilor ocazia de a empatiza cu personajele principale și a înțelege situațiile de viață complicate ale ambelor părți implicate, deschizând o cutie a Pandorei plină de emoții reprimate și gânduri întunecate, care contribuie enorm la conturarea unei sfere afectiv-tematice valoroase din mai toate punctele de vedere și care ridică acest serial la rangul de artă modernă.

Luând în considerare cele menționate deja, Ingelsby și colaboratorii săi au reușit că construiască un tablou general format din două fire narative centrale, respectiv eforturile lui Tom de a-i prinde pe jefuitorii de locuințe înainte de a fi prea târziu și planurile disperate ale lui Robbie de a scăpa cu viață din contextul delicat în care se află, dar care nu ar fi strălucit atât de intens în absența unor alte povești adiacente, precum drama familiei Brandis, apariția unui informator în interiorul unității lui Tom, încercările motocicliștilor Dark Hearts de a-și recupera banii și ale tinerei Maeve (Emilia Jones) de a ține familia Predergrast în siguranță, care nu doar că îmbogățesc jocul primejdios de-a șoarecele și pisica dintre Tom și Robbie (ale căror roluri devin adesea interșanjabile), ci transformă cu măiestrie întreaga aventură într-o epopee urbană contemporană. Desigur, nici producția Task nu a fost lipsită de critici sau controverse, mai ales cu privire la felul relativ încetinit în care povestea se dezvoltă în prima parte a sezonului, însă acel mod de prezentare bazat pe dialog este crucial pentru a pune bazele tuturor evenimentelor succesive, permițându-i întregii narative să se dezvolte într-un ritm natural (ținând seamă că acțiunea are loc pe parcursul a câteva zile), iar dinamizarea artificială a acestei părți incipiente ar fi stricat prospețimea artistică a efortului creativ propus de Ingelsby și ar fi ruinat eficacitatea emoțională a dezvăluirilor șocante presărate cu abilitate de-a lungul sezonului, dar care reinventează frecvent experiența generală.

Totuși, toate lucrurile mai mult sau mai puțin valide care îi pot fi imputate acestei producții la început devin nule în a doua jumătate a sezonului, acolo unde câteva răsturnări de situație impresionante dinamitează iremediabil povestea și declanșează o avalanșă de evenimente de o gravitate escaladantă, atingând în episoadele 5-6 punctul culminant mult așteptat, în care jocul dintre Tom și Robbie capătă o nouă dimensiune, iar mizele ating cote alarmate într-o ultimă confruntare între oamenii legii și răufăcători, care încheie oarecum prematur, dar într-o manieră neașteptat de sfâșietoare și de contemplativă, conflictul general al serialului, cu mai de bine de un episod înainte de finalul anunțat al aventurii. Cu toate acestea, Ingelsby ne-a pregătit o ultimă surpriză uluitoare pentru cel de-al șaptelea și ultim episod al producției, punând în scenă una dintre cele mai tensionate și pacificatoare concluzii ale anului, în care Tom și aliații săi rămași în picioare trebuie să colaboreze pentru a salva una sau mai multe suflete inocente din calea unor inamici imprevizibili, însă adevărata valoare a acestui episod final poate fi descoperită de abia după ce confruntările acerbe au luat sfârșit, atunci când emoția și suferința preiau din nou conducerea cu scopul unic de a-i ghida pe protagoniștii noștri pe noi drumuri în viață, preluând tristețea specifică momentului și transformând-o în speranța unui viitor mai bun și mai liniștit, chiar dacă cicatricile severe lăsate în urmă de experiențele trăite și-au lăsat amprenta asupra lor în moduri ireparabile.

Ultimul capitol unde serialul Task excelează este cel al performanțelor actoricești, acestea fiind livrate de o distribuție capabilă în unanimitate de a surprinde atât latura vulnerabilă a personajelor, cât și cea întunecată pentru a picta un tablou cât mai uman al tuturor evenimentelor ilustrate, ajutându-ne astfel să ne identificăm cu fiecare personaj în parte, să le înțelegem deciziile autodistructive și să empatizăm cu acțiunile lor necugetate la un nivel emoțional cu totul diferit de cel obișnuit. Fără doar și poate, Mark Ruffalo (Mickey 17) livrează un adevărat tur de forță în rolul lui Tom Brandis, un agent federal atipic și cu o viață de familie zdruncinată din temelii de moartea subită a soției sale în mâinile fiului său adoptiv, moment în urma căruia protagonistul nostru și-a pierdut credința și bucuria de a trăi, însă care primește o a doua șansă la viață în momentul în care îi este atribuită misiunea de a investiga jafurile de locuințe din Philadelphia, folosindu-și talentele unice și înțelepciunea paternă pentru a-și ghida unitatea pe drumul cel bun, deși investigația la care ia parte îl provoacă din punct de vedere fizic/mental/ideologic și îl forțează să se confrunte cu proprii săi demoni interiori cu scopul de a se elibera din supliciul emoțional de zi cu zi, ceea ce i-a oferit extraordinarului actor posibilitatea de a livra o nouă interpretare absolut impecabilă, dar și una dintre cele mai bune pe care acesta le-a livrat de-a lungul carierei sale și așa spectaculoase.

În același timp, Tom Pelphrey (Outer Range) fură toată lumina reflectoarelor în rolul lui Robbie Prendergrast, al doilea protagonist al serialului și persoana cu cea mai valoroasă contribuție din această aventură, fiind catalizatorul tuturor evenimentelor virulente desfășurate pe ecran și agentul conturbator care schimbă soarta conflictului de la un episod la celălalt, iar talentatul actor reușește să creioneze portretul unui bărbat care, împins din disperarea de a-și apăra familia și de a răzbuna moartea fratelui său, pornește pe un drum fără cale de întoarcere și plin de obstacole neprevăzute, fără a realiza însă că repercusiunile acțiunilor sale nu se vor răsfrânge doar asupra sa, ci asupra tuturor celor care gravitează în jurul său, indiferent de care parte a spectrului moral se află sau cât de mult ar încerca să se opună talazurilor coruptive ale simpaticului antierou. De cealaltă parte, Emilia Jones (CODA) atrage și ea atenția în pielea tinerei Maeve Prendergrast, nepoata lui Robbie și principalul suport moral al acestuia, ajunsă la maturitate mult prea repede ca urmare a dispariției părinților ei și nevoită să devină stâlpul casei în absența noii sale figuri paterne, chiar dacă asta atrage cu sine noi provocări de natură legală și o aduce exact în postura de a alege între dorința de a-și apăra familia cu orice preț sau nevoia intrinsecă de a lua decizia corectă, iar tânăra actriță o interpretează pe eroină cu o perspicacitate nativă și o carismă cinică fascinante.

Referitor la ceilalți membri care fac parte din distribuție, Fabien Frankel (House of the Dragon) face o treabă excepțională în rolul lui Anthony Grasso, șarmantul detectiv din cadrul unității speciale, dar care ascunde un secret major în spatele fațadei sale binevoitoare și nonșalante, aflându-se de altfel în centrul celei mai șocant de previzibile dezvăluiri ale serialului, dar având și un parcurs evolutiv scris și interpretat la perfecție. În schimb, Thuso Mbedu (Castlevania: Nocturne) și Alison Oliver (Saltburn) completează nucleul actoricesc principal din postura sergentului Aleah Clinton și a ofițerului călare Lizzie Stover, una dintre ele fiind pe cât de meticuloasă și stoică, pe atât de sensibilă și altruistă, iar cealaltă punându-le la încercare nervii colegilor săi în cele mai nepotrivite momente, dar contribuind enorm la definirea sferei umoristice a proiectului, deși parcursul său ia o turnură dramatică pentru a simboliza riscurile atașate meseriei de polițist. Din păcate, timpul și spațiul sunt mult prea limitate pentru a putea vorbi pe îndelete despre toate numele fabuloase care dau contur acestei povești, însă Martha Plimpton (Prime Target) și Raúl Castillo (Smile 2) merită o mențiune specială deoarece Kathleen și Cliff sunt personajele secundare cu cea mai valoroasă contribuție, deși aparițiile lor sporadice păreau să indice contrariul la o primă impresie, în timp ce Jamie McShane (Wednesday) și Sam Keeley (Kin) strălucesc în rolurile motocicliștilor Perry și Jayson, antagoniștii centrali ai serialului și obstacolele fizice pe care protagoniștii noștri le au de îndepărtat pentru a scăpa cu viață din conflictul iscat.

Într-un context cinematografic din ce în ce mai volatil și în fața unui auditoriu din ce în ce mai greu de mulțumit, postul de televiziune HBO continuă să livreze producții de cel mai înalt nivel calitativ posibil, demonstrând încă o dată că își merită din plin renumele inegalabil și că valoarea adevărată a unui proiect nu se măsoară în numărul de vizualizări sau în scorul acumulat pe anumite platforme de rating, ci în impactul general și moștenirea culturală pe care le lasă asupra publicului larg din momentul lansării și până în veșnicie. Așadar, după ce colaborarea precedentă cu Brad Ingelsby a da naștere unui proiect emblematic pe scena murder mystery-urilor moderne, HBO ne aduce în această toamnă un alt proiect revoluționar din toate punctele de vedere, miniseria Task făcându-se remarcată drept un masterclass despre tensiune și suspans, care ridică la rangul de artă o narativă complexă, cu o abordare subversivă, o regie impecabilă și o distribuție remarcabilă, folosind cu măiestrie spectacolul emoțiilor umane pentru a livra o experiență cinematografică de neratat, mai mult decât meritorie de a fi plasată în topul celor mai bune producții ale anului 2025, dar și în galeria celor mai puternice, inedite și complete seriale ale ultimului deceniu, a cărui moștenire indubitabilă va dăinui la fel de răsunător ca în prezent pentru mult timp de acum înainte.