Only Murders in the Building Sezonul 5 (Recenzie) – Cel mai îndrăgit murder mystery modern se întoarce cu un nou sezon care livează aceeași perfecțiune creativă cu care ne-a obișnuit dintotdeauna

by Alex Haulică · 12 noiembrie 2025

Serialul Only Murders in the Building reprezintă cu siguranță unul dintre cele mai mari succese ale platformei de streaming Hulu, dar și unul dintre cele mai bune proiecte de televiziune ale tuturor timpurilor, preluând caracteristicile clasice perimate ale genului murder mystery și folosind un stil umoristic distinctiv pentru a da naștere unei comedii perfecte din toate punctele de vedere, care nu doar că marchează victorii succesive cu fiecare sezon lansat, ci își consolidează poziția în panteonul celor mai emblematice producții ale anilor 2020. După ce sezonul precedent s-a făcut remarcat drept cel mai neobișnuit și personal capitol din cartea aventurilor simpaticilor podcasteri din Arconia, toamna anului 2025 ne oferă o nouă experiență cinematografică impresionantă, cel de-al cinciliea sezon al simpaticului murder mystery readucându-ne pe holurile clădirii titulare și nu numai pentru o nouă investigație pe cât de complexă și multistratificată, pe atât de distractivă și emoționantă, susținută de aceeași distribuție spectaculoasă și o abordare revigorantă devenită deja consacrată, reușind pentru a cincea oară consecutiv să își câștige cu ușurință un loc de vază în clasamentul celor mai bune sezoane de televiziune ale anului în curs.

Sezonul 5 al serialului Only Murders in the Building continuă povestea simpaticilor detectivi amatori Charles-Haden Savage (Steve Martin), Oliver Putnam (Martin Short) și Mabel Mora (Selena Gomez) după ce evenimentele de la sfârșitul sezonului anterior au condus la moartea în condiții suspecte a lui Lester Coluca (Teddy Coluca), amabilul portar al clădirii Arconia, dar despre care află ulterior că avea o serie de legături misterioase cu mafia newyorkeză, fiind păstrătorul unor secrete care amenință să schimbe iremediabil viitorul prestigiosului imobil american. Așadar, protagoniștii noștri pornesc pe urmele mafiotului Nicky Caccimelio (Bobby Cannavale) pentru a afla dacă dispariția acestuia și moartea prietenului lor sunt conectate în vreun fel, însă investigația lor capătă o cu totul altă dimensiune atunci când descoperă inopinat un al doilea cadavru, iar apariția milionarilor Camila White (Renée Zellweger), Bash Steed (Christoph Waltz) și Jay Pflug (Logan Lerman) pe orbita lor nu face altceva decât să le complice și mai mult eforturile iscoditoare, semn că cele două morți fac obiectul de interes al unei conspirații mult mai ample și mai periculoase decât oricare dintre ei s-ar fi putut gândi la început, iar Charles, Oliver și Mabel, împreună cu aliații lor vechi și noi, sunt singurii capabili să rezolve acest mister înainte ca însuși sufletul clădirii Arconia să fie corupt de o mână criminală care urmărește distrugerea sa.

Ajunsă deja la cel de-al cincilea sezon, producția Only Murders in the Building continuă să performeze la cel mai înalt nivel calitativ imaginabil, chiar dacă operează mereu în aceiași parametri creativi și pe o structură deja familiară publicului său fidel (fiecare sezon începe din punctul în care cel anterior s-a încheiat, declanșând o nouă investigație alambicată, cu un set nou de suspecți și o pluritate de piste mai mult sau mai puțin false), însă această abordare standard nu este niciodată folosită în mod convențional, din contră, creatorul John Hoffman și colaboratorii săi reușesc să găsească mereu noi artificii stilistice și trucuri narative pentru a se reinventa de la un sezon la altul, fapt pentru care acest serial se joacă magistral cu așteptările publicului și cu trăsăturile perimate ale genului din care face parte pentru a construi un murder mystery caracterizat printr-o perfecțiune artistică revoluționară. De asemenea, la fel ca în cazul sezonului anterior, și nou lansatul sezon 5 se dedică unui mister cel puțin la fel de emoționant atât pentru protagoniștii noștri, cât și pentru publicul fidel popularului serial, însă nu doar moartea suspectă a lui Lester contribuie la conturarea unei sfere afective înduioșătoare, ci și posibilitatea ca viitorul întregii clădiri Arconia să fie periclitat din cauza unor factori criminali, ceea ce crește în mod alarmant mizele ultimelor 10 episoade și le transformă într-un nou regal cinematografic incontestabil.

Acestea fiind spuse, tabloul general al acestui sezon este construit în jurul cazului morții lui Lester Coluca și pe cel al dispariției lui Nicky Caccimelio, însă în jurul acestor fire narative principale gravitează o sumedenie de alte povești adiacente intrigante, precum relația amoroasă dintre Charles și Sofia Caccimelio (Téa Leoni), secretele cazinoului subteran din Arconia sau intențiile meschine ale trio-ului de milionari newyorkezi, toate acestea fiind întrepătrunse cu măiestrie printre etapele incipiente ale investigației și echilibrate în așa fel încât să obscurizeze adevăratul făptaș în spatele unor dezvăluiri subversive, fapte dramatice și confruntări absurde, completând astfel un nou puzzle cinematografic în care fiecare piesă atent oferită de-a lungul aventurii are un rol crucial de jucat în rezolvarea celui mai periculos și provocator caz din istoria podcastului titular. Mai mult decât atât, pistele false și răsturnările de situație uluitoare care apar frecvent de-a lungul celor 10 episoade adâncesc misterul central cu o precizie chirurgicală și cu aceeași savoare comică particulară, fără a cădea niciodată în patima excesului sau a unor decizii creative neinspirate, iar asta nu poate fi decât admirabil pentru o producție a cărei stea ascendentă este mai strălucitoare acum ca oricând, introducând chiar și anumite glume autocritice și comentarii metatextuale pentru a ironiza cu tact succesul serialului și a-i confirma iconicitatea.

În mod absolut evident, această recenzie se va abține din a intra foarte mult în detalii cu privire la a doua jumătate a sezonului, acolo unde numeroase fire narative introduse se contopesc fantastic pentru a evidenția excelența compozițională a noilor episoade, creând o paralelă remarcabilă între destinul clădirii Arconia și parcursul serialului în sine, însă toate nuanțele acestei povești merită a fi experimentate de fiecare privitor în parte pentru a-i putea înțelege toate straturile interpretative, mai ales pentru că anumite teme de discuție explorate în acest sezon, precum ascensiunea inteligenței artificiale sau influența socială/politică a milionarilor lumii, ar putea fi percepute în mod eronat de un anumit segment al publicului. Totuși, acest ansamblu de elemente extraordinar de bine gândit și pus în scenă culminează într-un deznodământ de tip Agatha Christie memorabil, construit exclusiv în jurul confruntării finale dintre podcasteri și suspecții lor principali, dar păstrând identitatea făptașului mascată până la sfârșit, ceea ce face ca dezvăluirea numelui său să fie una pe cât de tensionată, pe atât de surprinzătoare, iar felul în care ultimele minute ale sezonului introduc treptat victima următoarelor episoade întoarce întreaga producție la originile sale și pune bazele unei noi investigații mult mai ambițioase și mai inovatoare decât oricare alta de până acum, semn că forja creatoare a serialului este la fel de vie ca întotdeauna.

Ultimul capitol unde proiectul Only Murders in the Building a excelat în fiecare sezon este cel al performanțelor actoricești, acolo unde o distribuție numeroasă, talentată și aflată în perpetuă schimbare continuă să livreze un întreg spectru de trăiri și emoții cu naturalețea molipsitoare cu care ne-am obișnuit deja, chiar dacă noile episoade le plasează pe îndrăgitele noastre personaje într-un context mult mai întunecat și mai primejdios decât în mod normal. Așa cum a fost menționat în nenumărate alte rânduri, Steve Martin (Father of the Bride), Martin Short (Damages) și Selena Gomez (Emilia Pérez) alcătuiesc unul dintre cele mai bune trio-uri actoricești contemporane, cei trei fabuloși interpreți având o chimie magnetică și completându-se reciproc pentru a transmite dincolo de ecran sentimentele de prietenie profundă care îi leagă pe simpaticii detectivi amatori, iar, în acest sezon, Charles se confruntă în stilul său neîndemânatic cu posibilitatea de a-și găsi liniștea sufletească, dar ajunge în schimb să își rezolve traumele emoționale din trecut, Oliver se află prins între dorința de a începe un nou capitol în mariajul său și ezitarea de a-și părăsi căminul (decizie oglindită într-o serie de flashback-uri din copilăria acestuia, care umple golurile din portretul efervescentului personaj), în timp ce Mabel are cel mai static parcurs din această tripletă de succes, fiind prinsă în aceleași crize identitare anterioare, dar găsind în sfârșit o punte de echilibru în viața sa, dar și în relația cu prietenii săi septuagenari.

În ceea ce-i privește pe ceilalți membri care fac parte din distribuția de bază a acestui proiect, Meryl Streep (Extrapolations) revine în pielea Lorettei Durkin cu la fel de multă emotivitate și vivacitate ca în trecut, legendara actriță având câteva apariții sporadice de-a lungul sezonului și fiind protagonista unuia dintre cele mai memorabile episoade din istoria întregului serialul (episodul 8), iar Da’Vine Joy Randolph (The Holdovers) se întoarce în sezonul 5 pentru un rol mult mai crucial și participă activ la descurcarea tuturor ițelor ale investigației podcasterilor, ceea ce îi oferă talentatei actrițe ocazia de a explora noi valențe ale detectivei Donna Williams, precum și limitele comice ale relației amicale/profesionale legate în timp cu trio-ul central. Totodată, Michael Cyril Creighton (Dexter: New Blood) se face remarcat ca de obicei în rolul lui Howard, al patrulea membru neoficial al grupului de protagoniști și persoana cu cele mai savuroase comentarii și acide cleveteli din întreaga clădire de locuințe, însă care are un parcurs evolutiv înduioșător și o contribuție esențială în deslușirea identității criminalului, iar Teddy Coluca (Armageddon Time) intră în lumina reflectoarelor în acest sezon din postura de victimă, dar atrage toată atenția de fiecare dată când Lester apare pe ecran și îl transformă pe amabilul portar într-una dintre cele mai emblematice și subapreciate prezențe din întreaga distribuție, fiind de-altfel și protagonistul unui episod dedicat exclusiv vieții personajului său și a perspectivei sale unice.

Referitor la noile adiții spectaculoase din acest sezon, echipa creativă a proiectului nu s-a dezis de la regula de a completa distribuția fiecărui bloc de episoade cu o sumedenie de figuri cunoscute din industria cinematografică, unele jucându-se pe sine în mod exagerat, iar altele interpretând anumite arhetipuri sociale omniprezente în viețile noastre, însă garnitura actoricească adusă laolaltă de această dată este cu siguranță una dintre cele mai versatile și memorabile de până acum. Așadar, Bobby Cannavale (MaXXXine) și Téa Leoni (Death of a Unicorn) livrează două performanțe notabile în rolurile lui Nicky și Sofia Caccimelio, figurile autoritare principale ale mafiei newyorkeze, dar și două prezențe care contestă stereotipurile tradiționale ale acesteia, în timp ce Keegan-Michael Key (Play Dirty) face deliciul publicului atunci când primarul Tillman își face apariția pe neașteptate, celebrul comediant folosindu-și carisma unică pentru a tăinui adevăratele intenții ale edilului newyorkez, dar devenind gradual elementul imprevizibil de care a doua jumătate a narativei avea nevoie pentru a atinge culmile succesului. De departe, însă, cele mai iconice prezențe din acest sezon sunt Renée Zellweger (Judy), Christoph Waltz (Frankenstein) și Logan Lerman (We Were the Lucky Ones), cameleonicii actori interpretându-i pe misterioșii milionari Camila White, Bach Steed și Jay Pflug într-o cheie excentrică bizară, dar furând zâmbete de pe chipurile tuturor privitorilor de fiecare dată când povestea lor intră în prim plan și schimbând adesea cursul investigației cu ajutorul unor manierisme ridicole și a unor prestații impecabile.

Într-un context în care numeroase producții cinematografice eșuează lamentabil la box ofiice sau în ochii criticilor, iar majoritatea platformelor de streaming contemporane anulează pe bandă rulantă un număr considerabil de proiecte de televiziune care nu întrunesc anumite standarde absurde, faptul că cel mai urmărit serial de tip murder mystery al momentului a reușit să ajungă deja la un al cincilea sezon în tot atâția ani nu poate fi decât îmbucurător pentru cinefilii de pretutindeni, dar mai ales pentru cei care au rămas fideli acestei povești încă de la bun început, semn că arta cinematografică nu ar trebui restricționată din considerente mercantile, ci ghidată de excelența creativă pe drumul către perfecțiune. Astfel, cel de-al cincilea sezon al serialului Only Murders in the Building readuce în fața publicului tot ceea ce fanii au îndrăgit de-a lungul timpului la revoluționara producție, respectiv o nouă narativă multistratificată, cu un mister central complex, o abordare revigorantă și o distribuție fenomenală, care nu doar că marchează o altă victorie consecutivă în parcursul istoric al proiectului Hulu, ci se descrie drept unul dintre cele mai bune, distractive, emoționante, provocatoare și complete sezoane de televiziune ale anului 2025.