Nobody 2 (Recenzie) – Un film de acțiune cu accente comice și un dinamism creativ, dar cu o direcție narativă banală și o criză tonală gravă

by Alex Haulică · 13 noiembrie 2025

Nu multă lume ar fi putut anticipa ca filmul John Wick, lansat în anul 2014 și devenit ulterior o veritabilă franciză transmediatică, să aibă un asemenea impact semnificativ asupra întregii industrii cinematografice, revitalizând genul nu foarte original al filmelor de acțiune tradiționale și influențând o nouă generație de producții similare, chiar dacă multe dintre acestea nu au reușit să replice succesul indubitabil al seriei antemenționate. Din galeria acelor proiecte care au încercat să imite formula deja consacrată a asasinului retras din activitate, dar nevoit să revină la vechile sale metehne pentru a se răzbuna, pelicula Nobody a luat prin surprindere pe toată lumea în anul 2021 cu o poveste pe cât de familiară, pe atât de antrenantă, iar vara anului 2025 ne readuce în acest univers prin intermediul producției Nobody 2, un film de acțiune cu accente comice, un dinamism creativ și o distribuție onorabilă, dar care suferă din cauza unei direcții narative absolut banale, semn că schimbarea de tonalitate survenită nu a fost deloc una benefică.

Nobody 2 continuă aventurile lui Hutch Mansell (Bob Odenkirk) după ce evenimentele explozive de la sfârșitul filmului anterior l-au readus în lumea asasinilor pe care o lăsase în urmă, dar și sub controlul fostului său supraveghetor guvernamental The Barber (Colin Salmon), căruia i-a rămas îndatorat din pricina ajutorului oferit de acesta în conflictul său cu mafia rusească, iar a cărui viață personală a intrat pe o traiectorie nefericită, atât din cauza absențelor sale din ce în ce mai frecvente, cât și din cauza rănilor tot mai grave care îi pun zilnic viața în pericol. Așadar, dornic să își repare relația familială și să ia o pauză de la violența care îl înconjoară, Hutch decide să plece în concediu alături de soția sa Becca (Connie Nielsen), copiii lor Brady (Gage Munroe) și Sammy (Paisley Cadorath) și tatăl său David (Christopher Lloyd), dar vacanța lor într-un parc tematic dintr-un oraș de provincie se transformă în haos atunci când eroul nostru se implică într-o situație delicată, ajungând să fie căutat de o rețea criminală condusă de maniaca Lendina (Sharon Stone) și fiind provocat să apeleze la abilitățile sale unice pentru a-și ține familia în siguranță.

Având în vedere că primul film al acestei dilogii a fost construit aproape în integralitate după formula filmului original John Wick, creatorul ambelor producții Derek Kolstad (The Continental) și regizorul Ilya Naishuller (Heads of State) au folosit aceeași premisă inedită și aceleași coregrafii de luptă creative pentru a da naștere unui nou film de acțiune care îmbină spectacolul violent și dinamismul creativ în moduri deosebit de captivante, însă care nu pare a fi nimic altceva decât o imitație de-altfel bine realizată, dar lipsită de prea mare originalitate, a unui clasic modern. Tocmai din acest motiv, aducerea lui Timo Tjahjanto (The Night Comes for Us) în postura de regizor al filmului Nobody 2 a reprezentat o încercare mai mult decât admirabilă de a aduce un suflu nou în configurația de bază a acestei serii, însă tranziția bruscă de la tonul matur din trecut și cel comic din prezent nu a fost una foarte bine implementată, cufundând astfel franciza într-o oarecare criză identitară, chiar dacă abordarea curentă este una mult mai interesantă și merita pusă în valoare mai bine decât printr-o serie de interacțiuni amuzante sau confruntări absurde, care scot în evidență cu succes doar neajunsurile compoziționale ale filmului, nu atuurile sale clare.

În mod surprinzător sau nu, tabloul narativ general al acestui proiect dezamăgește și el din cauza unor decizii creative neinspirate, care au ancorat povestea centrală a filmului, respectiv dorința lui Hutch de a-și vindeca rănile din familie și de a petrece timp de calitate într-un cadru nostalgic din copilăria lui, în conflictul general mult mai amplu dintre protagonistul nostru pe de-o parte și organizația criminală a Lendinei de cealaltă parte, dar aceste două dimensiuni narative contrastante (una brutală, cealaltă hilară) se ciocnesc adesea în moduri relativ nefericite, aspect care nu doar că le sărăcește tuturor evenimentelor desfășurate pe ecran impactul emoțional dorit, ci le răpește numeroaselor scene de acțiune ilustrate exact doza de suspans necesară unei asemenea experiențe, chiar dacă luptele sunt coregrafiate excelent și puse în scenă cu o ingeniozitate și o imprevizibilitate vibrante. Pe cale de consecință, nici deznodământul filmului nu avea cum să fie unul foarte satisfăcător, acesta fiind construit în jurul confruntării mult așteptate dintre Hutch și Lendina și folosind aleile/aparatele parcului tematic pentru a contura cel mai spectaculos conflict al întregului proiect, dar felul în care acesta este soluționat este cel puțin bizar și abrupt, dacă nu chiar ridicol și banal, ceea ce nu face decât să transforme retrospectiv această aventură într-o parodie a genului de care aparține, nu într-o nouă încercare de a revigora o nișă supraexploatată.

În ceea ce privește performanțele actoricești din filmul Nobody 2, cu siguranță actorul cu cea mai valoroasă și memorabilă contribuție este mereu fabulosul Bob Odenkirk (The Bear), care strălucește ca de obicei în rolul lui Hutch Mansell, un asasin profesionist îmbrăcat în haina unui familist convins, care trebuie să își rezolve traumele emoționale din trecut pentru a-și putea construi un nou viitor alături de cei dragi sufletului său, dar al cărui drum se intersectează mereu cu cel al violenței, ceea ce îl obligă pe simpaticul protagonist să recurgă la latura sa întunecată pentru a salva unul sau mai multe suflete inocente, indiferent de riscurile la care se supune voluntar sau de sacrificiile fizice pe care le are de făcut în slujba binelui colectiv. De cealaltă parte, Connie Nielsen (Gladiator II) și a sa Becca Mansell au o prezență mult mai activă în acest film, deși parcursul evolutiv al eroinei prezintă câteva elemente lipsite de logică, în timp ce Christopher Lloyd (Wednesday) și RZA (Snowfall) completează tabloul familiei Mansell cu vivacitate și carismă, iar noile adiții Sharon Stone (The Flight Attendant) și Colin Hanks (The Offer) întruchipează două personaje antagonistice lipsite de substanță sau farmec, Lendina și șeriful Abel fiind prezențele instabile care simbolizează la perfecție toate probleme de bază ale proiectului.

În ultimul deceniu, numeroase voci creative au folosit premisa filmului John Wick cu scopul de a da naștere unor alte filme de acțiune derivate din acest proiect revoluționar, dar care, oricât de mult ar încerca, nu vor putea replica niciodată succesul transmediatic al producției originale, nu pentru că nu ar dispune de toate datele necesare pentru a face acest lucru, ci pentru că lipsa de originalitate care a pus stăpânire pe cetatea filmului începe să fie tot mai blamată de publicul plătitor de bilet. Din păcate, pelicula Nobody 2 este una dintre cele mai noi victime ale acestui curent dezamăgitor, oferind amatorilor de filme de acțiune o experiență cinematografică cu o dinamică ingenioasă, o sferă comică atractivă și o distribuție onorabilă, însă care suferă din cauza unei crize tonale greu de negat și a unei direcții narative banale, fapt pentru care spectaculozitatea tuturor coregrafiilor de luptă portretizate este cufundată într-o arie a mediocrității, curmând astfel prematur ambițiile acestei dilogii care nu reușește să își croiască o identitate și un drum proprii.