Slow Horses Sezonul 5 (Recenzie) – Unul dintre cele mai aclamate și emblematice seriale Apple TV revine cu un nou sezon de televiziune impecabil din toate punctele de vedere

by Alex Haulică · Published 28 noiembrie 2025 · Updated 28 noiembrie 2025

Fără doar și poate, serialul Slow Horses nu este doar unul dintre cele mai bune thrillere cu spioni lansate vreodată, ci și unul dintre cele mai puternice, constante și emblematice proiecte de televiziune ale platformei Apple TV, aducând în fața publicului o adaptare perfectă a cunoscutei serii de romane cu același nume scrise de autorul britanic Mike Herron, care i-a oferit legendarului Gary Oldman (The Dark Knight) posibilitatea de a-și demonstra încă o dată măiestria artistică într-unul dintre cele mai bune și memorabile roluri ale întregii sale cariere spectaculoase. După 4 sezoane în care simpaticii agenți MI5 au salvat Marea Britanie din calea unor pericole domestice/internaționale agravante, toamna anului 2025 ne aduce pe micile ecrane cel de-al cincilea capitol al acestei producții fabuloase, care introduce o nouă criză plină de adrenalină și suspans îmbrăcată în ambalajul distinctiv al unei comedii cu spioni subversive, susținută de o abordare veșnic revigorantă, o direcție narativă provocator de relevantă și o distribuție absolut fenomenală, un tot unitar impecabil din toate punctele de vedere și meritoriu de a ocupa pentru a cincea oară consecutiv un loc în galeria celor mai bune sezoane de televiziune ale anului în curs.

Sezonul 5 al serialului Slow Horses continuă povestea excentricilor agenți din infama Slough House din cadrul agenției britanice MI5, conduși de sardonicul Jackson Lamb (Oldman) și reprezentați de River Cartwright (Jack Lowden), Catherine Standish (Saskia Reeves), Shirley Dander (Aimee-Ffion Edwards), Roddy Ho (Christopher Chung) și J.K. Coe (Tom Brooke), care se trezesc din nou implicați în mijlocul unor evenimente surprinzătoare care amenință să pună în pericol viitorul orașului Londra, aflat acum în perioada alegerilor locale, acolo unde democratul ocupant al scaunului primăriei Zafar Jaffrey (Nick Mohammed) și conservatorul radicalizat Dennis Gimball (Christopher Villiers) se află într-o luptă acerbă pentru cea mai înaltă funcție din metropola britanică. Pe fundalul acestor tensiuni sociale în continuă creștere, controversatul Roddy se vede implicat într-o conspirație teroristă care urmărește destabilizarea capitalei, ca urmare a relației amoroase suspecte pe care o leagă cu o tânără misterioasă, iar asta îi obligă pe Lamb și pe ceilalți agenți din Slough House să pornească într-o nouă aventură plină de obstacole neprevăzute și provocări inedite pentru a-i identifica pe făptași și a le opri planurile mârșave înainte ca aceștia să lanseze un ultim atac devastator împotriva conducerii MI5, întruchipată de intransigenta Diana Taverner (Kristin Scott Thomas) și incompetentul Claude Whelan (James Callis), punându-i pe simpaticii noștri eroi față în față cu cea mai palpitantă piatră de încercare a întregii lor cariere.

La fel ca în cazul sezoanelor anterioare, și acest sezon adaptează în integralitate unul dintre romanele din seria Slow Horses a lui Mike Herron, respectiv London Rules, împrumutând în linii mari aceeași traiectorie narativă ca cea a operei originale (încercările agenților Slough House de a-i salva viața lui Roddy Ho și a proteja Londra în fața unor atacuri teroriste interconectate), dar introducând numeroase schimbări esențiale în configurația de bază a poveștii pentru a ridica mizele acestei experiențe la cote alarmante și a ancora cu meticulozitate perfectă aventura în contextul sociopolitic global actual, chiar dacă această abordare deosebit de riscantă ar putea provoca rumoare în rândurile unui anumit segment al publicului care nu se arată impresionat de oglinda valoroasă pe care producția Apple TV o întoarce asupra lumii instabile în care trăim. Din fericire, Will Smith (Veep) și colaboratorii săi au făcut o treabă excelentă ca de obicei în a creiona un scenariu lipsit de cusururi, care nu doar că reușește să facă dreptate materialului sursă într-o manieră fascinant de îndrăzneață, ci onorează această provocare cu același simț artistic distinctiv și umor negru specific devenite deja consacrate, cu atât mai mult cu cât narativa plină de suspans a ultimului sezon lansat i-a provocat pe creatori să găsească un echilibru optim între momentele tensionate (reprezentate de câteva conflicte fizice/armate care păstrează identitatea acestui thriller cu spioni atipic) și cele de acalmie falsă sau cinism comic, completând astfel tabloul unui proiect de televiziune care nu ezită să se reinventeze constant pe drumul către succesul bine meritat.

Având în vedere cele menționate anterior, este mai mult decât evident că firul narativ principal al sezonului 5, respectiv investigația lui Lamb și a agenților săi privind atacurile teroriste londoneze, reprezintă doar vârful unui aisberg care își ascunde adevăratele nuanțe în spatele unei povești multistratificate, urmărind o pluritate de povești care mai de care mai interesante și absurde, precum aventurile lui River și Coe pe urmele misterioasei Tara (Hiba Bennani) și ulterior în apărarea candidatului Gimball, încercările lui Lamb de a-l proteja pe Roddy de urmăritorii săi, misiunea lui Shirley și Standish de a asigura siguranța primarului Jaffrey sau eforturile lui Whelan de a opri distribuirea informațiilor compromițătoare cu care este șantajat, totul cu scopul de a construi un tablou general pe cât de vast și complex, pe atât de captivant și palpitant, care beneficiază de un ritm accelerat și o atmosferă apăsătoare pentru a pune în scenă o cursă contra timp decisivă pentru soarta capitalei britanice. Desigur, această narativă ambițioasă s-ar fi năruit în absența unui scenariu care să susțină experiența propusă din punct de vedere structural (sezonul fiind alcătuit doar din 6 episoade), însă echipa creativă a proiectului a livrat un produs final cel puțin la fel de bine gândit și executat pentru a putea întrepătrundere cu măiestrie majoritatea poveștilor într-un tot unitar a cărui perfecțiune artistică nu este denotată doar de maniera subversivă în care tratează genul din care face parte, ci și de felul nonconformist în care îmbină realitatea și ficțiunea pentru a da naștere unuia dintre cele mai inovative thrillere cu spioni lansate vreodată.

Mai mult decât atât, referitor la structura compozițională a celui de-al cincilea sezon, aceasta este una cvasiepisodică, în sensul că fiecare episod este construit în jurul unei etape de destabilizare folosite de gruparea teroristă adversă pentru a crea confuzie pe străzile urbei londoneze, dar și în interiorul agenției MI5, iar asta i-a permis proiectului să exploreze profunzimile întunecate ale serviciilor de informații britanice, precum și implicarea lor mai puțin onorabilă în cadrul unor operațiuni secrete din nordul Africii, ceea ce a contribuit la formarea unei sfere tematice neașteptat de emoționante și relevante pentru societatea modernă, îndemnându-ne să reflectăm cu atenție și obiectivism la cele desfășurate pe ecran, chiar dacă metodele drastice la care recurg protagoniștii/antagoniștii sezonului ne-ar putea îngreuna această sarcină. Totuși, o serie de răsturnări de situație spectaculos de șocante (una livrată cu un sentiment tragicomic la sfârșitul episodului 4, iar cealaltă dezvăluită gradual pe parcursul episodului 5) au schimbat dramatic soarta investigației eroilor noștri și au condus înspre un punct culminant remarcabil pe toate planurile, care îi aduce pe excentricii agenți Slough House în conflict deschis cu teroriștii libieni, însă felul oarecum previzibil în care se încheie această aventură nu îi face un deserviciu major experienței conturate, ci ajută întreaga producție să treacă la un nou nivel mult mai ofertant și imprevizibil, în special pentru că numeroase dezvăluiri de ultim moment indică o schimbare surprinzătoare a status quo-ului cu care ne-am obișnuit, punând bazele unui al șaselea sezon diferit de cele precedente.

Ultimul capitol unde serialul Slow Horses a livrat excelență în fiecare sezon este cel al performanțelor actoricești, acestea fiind livrate de o distribuție extrem de numeroasă și în continuă rotație, dar care livrează anual unele dintre cele mai puternice, constante și memorabile performanțe ale ultimului deceniu, elevând cu naturalețe și credibilitate complexitatea morală uluitoare a unor spioni ieșiți din tiparele clasice iluzorii și aduși într-o realitate dură și coruptibilă, dar care folosesc umorul caustic și ironiile grosolane pe post de scut invizibilă în fața provocărilor cotidiene. Nu este un secret pentru nimeni că Gary Oldman este unul dintre cei mai buni și versatili actori ai tuturor timpurilor, iar rolul lui Jackson Lamb este unul care nu doar că îi atestă acestuia statutul legendar, ci îi scoate în evidență la perfecție toate fațetele talentului său inegalabil, alternând uneori în cadrul aceleiași scene dragostea abrazivă pe care spionul le-o poartă subalternilor săi și istețimea profesională ascunsă cu abilitate în spatele unei măști incapabile sau a unei ignoranțe flatulente. Chiar dacă sezoanele anterioare au pătruns oarecum superficial dincolo de armura implacabilă a eroului, noile episoade îl obligă pe Lamb să recurgă la toate trucurile din tolba sa pentru a-și putea apăra echipa și orașul în fața unei strategii de destabilizare deosebit de familiare lui, iar un monolog revelator livrat în episodul 3 (învelit în ambalajul subtil al unui plan de evadare absurd) relevă noi informații tulburătoare despre trecutul apaticului spion, oferindu-i lui Oldman oportunitatea de a-și demonstra măiestria artistică într-unul dintre cele mai iconice momente ale întregului serial.

În ceea ce-i privește pe ceilalți actori care fac parte din această distribuție fabuloasă, pentru prima dată în istoria producției Apple TV, actorul Jack Lowden (The Rings of Power) este trecut în plan secundar în sezonul 5, protagonistul River Cartwright fiind nevoit să se confrunte cu efectele dezvăluirilor de familie explozive aflate recent, dar descoperind că atitudinea sa superioară din trecut a devenit neconformă cu realitatea din teren, fapt pentru care talentatul interpret trebuie să acceseze o latură mult mai impulsivă și absentă a personajului său cu scopul de a contesta parcursul său eroic stereotipic de odinioară și a-i evidenția defectele admirabile în defavoarea calităților sale comune. De cealaltă parte, beneficiind de punerea pe tușă a lui River, toți agenții din Slough House au intrat în lumina reflectoarelor în numeroase momente cheie ale sezonului, iar Christopher Chung (Blitz) se bucură de o atenție deosebită de această dată, Roddy Ho fiind piesa centrală a conspirației teroriste care a îngrozit străzile Londrei, dar tratând situația delicată în care s-a trezit implicat involuntar cu aceeași nonșalanță antipatică și autosuficiență halucinantă, în timp ce Aimee-Ffion Edwards (Luther) și Tom Brooke (Preacher) fac o treabă excelentă în rolurile lui Shirley Dander și J.K. Coe, două prezențe cruciale pentru deslușirea misterelor principale ale sezonului, una canalizându-și tendințele autodistructive și instinctele ascuțite pentru a deveni cel mai abil, dar relativ subapreciat agent al echipei, iar cealaltă folosindu-și personalitatea enigmatică și perspicacitatea impresionantă cu scopul de a-și câștiga decisiv locul în grupul de protagoniști.

Referitor la membrii distribuției a căror contribuție mai mult sau mai puțin importantă este neprețuită în vederea pictării unui tablou cât mai viu și autentic al lumii spionajului, Kristin Scott Thomas (Fleabag) și a sa intransigentă Diana Taverner nu sunt atât de implicate în povestea acestui sezon, chiar dacă prezența lor autoritară planează deasupra tuturor evenimentelor desfășurate pe ecran, însă parcursul său evolutiv aparent static are o finalitate mult așteptată la finalul noii aventuri și îi adaugă eroinei cu valențe antagonistice o nouă dimensiune propice spre a fi explorată în detaliu pe viitor. În schimb, James Callis (Castlevania: Nocturne) are ocazia de a străluci în sezonul 5, dat fiind faptul că directorul MI5 Claude Whelan se află în centrul unor controverse care amenință să îi pună cariera în pericol, iar asta îl împinge pe incompetentul birocrat la mai multe acțiuni disperate care, în loc să dezescaladeze criza națională, amplifică întregul conflict la scară largă, însă carismaticul actor reușește să îl interpreteze pe neglijentul antagonist cu un șarm habarnist memorabil, fără de care portretul său ușor caricaturizat ar fi migrat într-o arie derizorie greu de controlat, iar Saskia Reeves (Collateral), Jonathan Pryce (The Thursday Murder Club), Nick Mohammed (Deep Cover) și Ruth Bradley (Ted Lasso) completează această garnitură actoricească de excepție în diverse roluri secundare care mai de care mai captivante, chiar dacă aparițiile unora dintre ei sunt iritant de sporadice și nu le permit în totalitate să își arate talentele indiscutabile.

În contextul cinematografic actual, există foarte puține proiecte de televiziune care reușesc să se bucure de aprecierea unanimă a publicului larg și de susținerea nelimitată a platformelor de streaming de care aparțin, însă serialul Slow Horses a sfidat atât așteptările fanilor seriei originale cu privire la nivelul calitativ al acestei adaptări, cât și temerile acestora cu privire la o posibilă anulare a producției cu spioni înainte ca adevăratul său potențial să fie fructificat pe deplin, ceea ce a transformat în timp efortul creativ al lui Will Smith într-una dintre cele mai de succes povești ale platformei Apple TV, precum și unul dintre cele mai emblematice și longevive seriale ale ultimului deceniu. Așadar, după 4 sezoane spectaculoase din toate punctele de vedere, îndrăgitul thriller cu spioni revine pe micile ecrane pentru un al cincilea sezon cel puțin la fel de fascinant și revigorant ca întotdeauna, propunând o experiență cinematografică plină de suspans și răsturnări de situație subversive, susținută de o narativă relevantă, o abordare riscantă, o identitate artistică distinctivă și o distribuție impecabilă, alcătuind astfel un ansamblu de elemente care nu avea cum să lipsească nici în 2025 din galeria celor mai bune sezoane de televiziune ale anului în curs.